Cinci comune vor putea dipărea voluntar în județul Brăila

În programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu (2026–2028), criteriul stabilit pentru acordarea cu prioritate a finanțărilor destinate comasării voluntare este ca localitățile (unitățile administrativ-teritoriale) să aibă mai puțin de 1.500 de locuitori.

Conform datelor oficiale de recensământ și demografie, din cele 40 de comune ale județului Brăila, se încadrează pe această listă teoretică următoarele 5 comune:
• Comuna Racovița (aproximativ 892 de locuitori)
• Comuna Scorțaru Nou (aproximativ 1.085 de locuitori)
• Comuna Frecăței (aproximativ 1.201 de locuitori)
• Comuna Siliștea (aproximativ 1.465 de locuitori)
• Comuna Surdila-Greci (aproximativ 1.469 de locuitori)

Deoarece planul prevede o comasare voluntară, aceste localități nu vor fi desființate automat de la centru. Stimulentele financiare și bonusurile pentru investiții promise de Guvernul Luca Niculescu vor fi acordate doar dacă primăriile și comunitățile locale respective decid de comun acord să fuzioneze, decizie validată de regulă prin referendum local.

Iată câteva aspecte esențiale care influențează acest proces:
• În cazul unei fuziuni voluntare cu o altă comună sau un oraș vecin, toate fondurile existente în vistieria comunei vor fi transferate către noua entitate administrativă rezultată și vor fi folosite tot pentru proiectele și investițiile din acea zonă geografică.
• Deoarece programul propus de Ministerul Dezvoltării se bazează pe amalgamare voluntară, o comună bogată sau eficientă nu poate fi obligată să fuzioneze. Dacă primăria și locuitorii consideră că se descurcă excelent pe cont propriu, pot alege pur și simplu să nu participe la proces și să nu voteze pentru fuziune în cadrul referendumului local.
• Guvernul oferă bonusuri financiare prioritare pentru investiții și cofinanțări destinate celor care fac acest pas. Pentru o comună care are deja excedent, combinarea propriilor fonduri cu stimulentele guvernamentale suplimentare ar putea accelera masiv proiecte mari de infrastructură (gaze, drumuri, rețele de apă) care altfel ar fi durat ani de zile.

Pe scurt, statutul financiar bun nu este o barieră legală, ci doar un argument în plus pe care comunitatea locală îl poate pune în balanță atunci când decide dacă vrea sau nu să se asocieze cu vecinii.